Turism in Romania la un click distanta
  2. Info Travel
  3. Obiective turistice
  4. Palatele Brancovenesti

Palatele Brancovenesti

Palatele Brancovenesti de La Portile Bucurestiului
Modifica Informatie

Detalii

Adresa
Mogosoaia, Strada Valea Parcului, nr. 1
Telefon
021/3506619, 021/3506620
Categorie
Obiective turistice
Modificat
acum 2 ani si 3 luni
Vizualizari
154

Voteaza & Distribuie

Prezentare

Palatele Brancovenesti de La Portile Bucurestiului
  • Judetul: Ilfov
  • Localitate: Mogosoaia
  • Adresa: str. Valea Parcului, nr. 1
  • Cod Postal: 077135
  • Telefon: +4021 350 66 19, +4021 350 66 20
  • Fax: +4021 350 66 18
  • Email: office@palatebrancovenesti.ro
  • Director General: Bogdan Popa
  • Director: Doina Mandru.
  • http://palatebrancovenesti.ro
Martha Bibescu va reveni in tara in toamna anului 1918, dar pentru scurt timp, primirea ostila din societatea romaneasca – care nu a contenit sa-i reproseze purtarea din 1917 – determinand-o sa plece la Londra (unde, pe 28 aprilie 1919, va asista la nunta lui Anton Bibescu, fratele lui Emanuel, cu Elisabeth Asquith), apoi – dupa o scurta revenire la Mogosoaia – va sta un timp in Elvetia si in Franta.
Revenind in Romania, in 1920, Martha se va ocupa si de Mogosoaia, reluand lucrarile de restaurare, sub conducerea batranului arhitect venetian Rupolo. In 1921, sarcina ii va reveni tanarului si rafinatului arhitect George M. Cantacuzino, nepotul de sora al lui George Valentin Bibescu. “In vara anului 1921 – isi va aminti el – lucram la restaurarea palatului brancovenesc din Mogosoaia. Cu o ceata de mesteri iscusiti in cioplirea si intrebuintarea caramizii, cu o satra intreaga de tigani si cu doi pietrari greci, ma straduiam sa schimb mandrei locuinte domnesti aspectul ei de tragica ruina ca o poveste de Edgar Poe. Incetul cu incetul, boltile prabusite se refaceau, crapaturile adanci ale zidurilor se umpleau, pietrele cazute se puneau la loc si intreg palatul iesea la iveala din tarana adunata la picioare de vanturile vremii si ale uitarii”.
Astfel, dupa cum isi aminteste Constantin Argetoianu, care a vizitat palatul pe 1 iunie 1932, “Martha Bibescu, pornind de la peretii gasiti in picioare, a realizat o minune arhitecturala. Minune pe dinafara, minune pe dinauntru, minune de jur-imprejur – minune de la tainica gradinita florentina in care merisorul creste printre lespezi de piatra alaturi de trandafirul frumos, trufas si prost agatat de boltile ce prelungesc vechea bucatarie brancoveneasca, si pana la terasele inflorite ce isi scalda treptele in apele statute ale lacului, pe oglinda caruia se fafaiesc foile largi de nufar. Totul e armonie in aceasta opera fara disonante; nici o frantura de linii, nici un gol nu supara ochii. Inauntru, nici o mobila, nici un obiect care sa nu se supuna ritmului de inalta preocupare artistica care domneste pretutindeni”.
Inaugurarea palatului va avea loc in iunie 1927, la eveniment participand George Valentin Bibescu (care, pe 24 martie 1925, donase palatul si mosia Marthei Bibescu, in fata unui notar parizian), sotia sa si arhitectul italian Rupolo. Totusi, lucrarile de amenajare a interioarelor vor mai continua intre 1930-1935, sub conducerea lui G.M. Cantacuzino. In incaperile remodelate ale palatului, Martha Bibescu a strans obiecte de arta dintre cele mai valoroase, legate de familiile Brancoveanu, Bibescu, Mavrocordat, Pellapra si Chimay. “In aceasta resedinta unica in Ţara Romaneasca si probabil in tot rasaritul Europei – nota Argetoianu – printesa Martha, in sufletul careia rasuna atatea coarde si se zbat atatea patimi si traditii, a stiut sa adune si sa impace amintirile mai multor lumi si sa le aseze in maretia incaperilor atat de ingaduitoare in proportiile lor incat nu resping nimic”.
Astfel, in vestibul se aflau: doua sfesnice aduse de la biserica lui Constantin Brancoveanu din Doicesti (jud. Dambovita), doua picturi italiene (Beatrice si Isus Hristos) provenite din colectia contesei Marie de Montesquieu, portretul doemnei Maritica Vacarescu (a doua sotie a lui Bibescu Voda) realizat de Carol Pop de Szatmary, portretul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul (1641-1709) si portretul lui Pierre Paul Riquet, fondatorul familiei de Chimay, din care descindea soacra Marthei Bibescu.
In sala din fata foisorului se afla portretul Mariei Leczinska, regina a Frantei, sotia lui Ludovic al XV-lea. Sala mica a Tronului pastra amintirea domnitorului Gheorghe Bibescu prin cateva obiecte personale: Tronul (fotoliu de plus cu lemnarie poleita, sub un baldachin) si sceptrul sau, trei tablouri ce il reprezentau pe domnitor si pe prima lui sotie, Zoe Brancoveanu, doua sabii ce i-au apartinut, precum si mantaua sa.
Sufrageria palatului era mobilata in stil Ludovic al XV-lea, peretii fiind imbracati cu patru tapiserii executate dupa desenele doamnei de Pompadour. Piesele de rezistenta ale acestei incaperi erau un pendul provenit din colectia castelului Versailles si doua tablouri reprezentandu-i pe printul de Chimay si Pierre Paul Riquet. Salonul de muzica amintea, prin decoratia sa, de familia domnitorului Constantin Brancoveanu: o broderie de matase, de 50 m2, realizata de Nora Steriadi, interpreta tabloului votiv din Manastirea Hurezi.
In biblioteca, mai multe tablouri recreau o genealogie imperiala a familiei Bibescu. Emilie Pellapra, fiica imparatului Napoleon I si bunica lui George Valentin Bibescu, reprezentata intr-un tablou de Guerin (1809). Din castelul de la Chimay au fost aduse la Mogosoaia trei portrete ale printului si printesei de Chimay, iar din palatul lui Napoleon de la Malmaison au fost recuperate doua harfe ce au apartinut reginei Hortansa si imparatesei Josefina. In fine, intr-un dormitor se aflau portretul lui Voda Brancoveanu, adus de la Muntele Sinai, si portretul regelui Ludovic al XIV-lea copil, provenit din colectia ducelui de Berry.

Filtre

Tip obiectiv: Palate